Uraganul de ziare
Acum 14 ani
miercuri, 8 ianuarie 2014
vineri, 22 octombrie 2010
marți, 28 septembrie 2010
ARBORE GENEALOGIC
Familia NEACŞU
ARBORE GENEALOGIC
1.- preot Vasile Panţâru
S-a născut în noiembrie 1829. A fost preot la biserica din Băceşti, dar a slujit şi la bisericile din satele învecinate. La căsătoria Anei Panţâru cu Ioan Neacşu, a fost martor. A murit în ianuarie 1913, la 82 de ani, într-un accident. Slujise Sfânta Liturghie la Ţibăneşti şi venea spre Băceşti călare. Pe drum s-a întâlnit cu automobilul mareşalului Prezan, care mergea de la gară spre Schinetea. Calul s-a speriat de automobil, a sărit peste şanţ, iar bătrânul preot a căzut din şa.
2.- Dumitru Panţâru
Comerciant din Pânceşti, tată al mai multor copii. Pe unul dintre ei, pe Teodor, l-a înfiat sora sa Ana, căsătorită Neacşu, care nu a avut copii.
3.- Ana Neacşu, n. Panţâru
S-a născut în Băceşti în 1883. Părinţii, Toader şi Ecaterina Panţâru, erau comercianţi şi proprietarii unui han. La data căsătoriei sale cu Ioan Neacşu, ei erau decedaţi şi Anetta, cum se iscălea ea, cu doi „t”, avea doar 18 ani. La căsătorie, care a fost oficiată în Dămieneşti, la 24 ianuarie 1901, a însoţit-o unchiul său, preotul Vasile Panţâru, şi tutorele, Costache Mădârjac, un comenciant din Todireşti. A trăit până în 1967.
4.- Ioan Neacşu
S-a născut în satul Cârligi, de lângă Bacău, la 1870. Părinţi erau Dumitru şi Elena Neacşu, care la 1900, când i-au dat consimţământul pentru a se căsători, aveau 58 şi 56 de ani, deci data probabilă a naşterii este 1842 pentru Dumitru Neacşu şi 1844 pentru Elena. Ioan Neacşu a ajuns în Băceşti ca poliţist, aparţinând unei unităţi din Galaţi. După primul război mondial, unde a luptat sub comanda mareşalului Averescu, a făcut parte din Partidul Poporului şi a fost primar. În această calitate a construit trotuare pe strada principală, a făcut un parc în care a ridicat un monument al eroilor din primul război, a cumpărat un clopot şi a renovat pictura bisericii. Afacerile, care constau în două cârciumi, magazin de coloniale, dar mai ales comerţ cu cereale au fost în scurt timp moştenite de Teodor Neacşu, fiul pe care l-a înfiat de la cumnatul său, Dumitru Panţâru.
5.- Dumitru Holban
Tatăl Eugeniei Neacşu. A fost perceptor în plasa Negreşti din judeţul Vaslui.
A murit în timpul războiului, într-un accident feroviar. Locomotivele mergeau atunci fără lumini din cauza camumflajului, el aştepta în gara Nicolina trenul să vină la Negreşti şi a fost călcat de o locomotivă.
6.- Ecaterina Holban, n.Popovici
Mama Eugeniei Neacşu, descendentă dintr-o veche familie de preoţi şi învăţători. Ea însăşi a fost învăţătoare în Butucării, apoi la Telejna, lângă Vaslui. Dumitru şi Ecaterina Holban, bunicii materni ai lui Ioan Neacşu, au fost şi naşii lui de botez.
7.- ? căs. Manoilescu
Sora Ecaterinei Holban, căsătorită cu preotul Manoilescu, fratele celebrului om politic Mihail Manoilescu. Au fost naşii de botez şi de cununie ai Eugeniei Neacşu. Familia Manoilescu are un arbore genealogic care coboară până la anul 1700, când un călugăr venit de peste Prut, Manoil, s-a căsătorit pentru a putea deveni preot de mir.
8.- Veronica, căs. Mândru
Una dintre surorile Popovici, căsătorită cu Ion Mândru, casier al Băncii Naţionale din Cernăuţi, apoi din Iaşi. Au avut trei băieţi: Mircea, medic radiolog, Neculai, procuror, Ioan, electronist.
9.- Teodor Neacşu
S-a născut la 16 ianuarie 1915 la Poienari în familia lui Dumitru Panţâru. A fost înfiat de familia Ioan şi Ana Neacşu, a făcut liceul la Roman, apoi a preluat afacerile familiei. Avea o firmă de import-export cu un partener din Grecia, Vlahidis. Exporta cereale, fasole, prune uscate, nuci etc. şi importa măsline, scrumbii, lămâi, cele care se numeau pe atunci „coloniale”. A făcut armata la „Roşiori” la Roman, a fost pe front până la Cotul Donului, apoi a fost demobilizat deoarece i-au degerat mâinile. După război a fost hăituit, de securitate, a făcut chiar şi închisoare, apoi a ţinut contabilitate măruntă pentru a cîştiga ceva bani. A murit în 12 apr. 1975.
10.- Eugenia, căs. Foghel
Sora lui Teodor Neacşu, născută Panţâru şi căsătorită cu Dumitru Foghel, militar de carieră. Băieţii lor, Gicu şi Nuţu, au lucrat toată viaţa la Combinatul chimic din Făgăraş. Nuţu a fost director comercial, iar Gicu a condus secţia de trinitrotoluen.
11.- Ştefan Panţâru
Unul dintre fraţii Panţăru. A fost poliţist, apoi restaurator.
12.- preot. Ioan (Melu) Panţâru
Preot la biserica lui Ştefan cel mare din Piatra Neamţ
13.- preot Puiu Panţâru
Preot la Dumeşti.
14.- Eugenia Neacşu, n. Holban
S-a născut la 23 iulie 1921 la Telejna, ca fiică a lui Dumitru şi a Ecaterinei Holban. A făcut doar cursul inferior al unui liceu din Vaslui, apoi s-a măritat. După război a trebuit să muncească în funcţii grele şi prost plătite: casieră la cooperativă, apoi educatoare. A murit la 10 decembrie 2004.
15.- Elena Holban
Sora mai mică a Eugeniei Neacşu. A fost funcţionară de bancă.
16.- Alexandru Holban
Fratele Eugeniei Neacşu. A fost funcţionar de bancă.
17.- Mihai Holban
Fratele Eugeniei Neacşu. A fost contabil al spitalului din Negreşti.
18.- Gheorghe Onu
Tatăl Olgăi Neacşu.
19.- Maria Onu, n. Enache
Mama Olgăi Neacşu.
20.- Ioan Neacşu
S-a născut la 10 noiembrie 1939 la Băceşti, jud. Roman.
Profesor, publicist, critic literar, estetician.
Detalii ale biografiei sale pe www.neacsu.doodlekit.com
21.- Olga Neacşu, n. Onu
S-a născut la 24 februarie 1939 la Iucşa, jud. Roman.
Profesoară de limba şi literatura română.
22.- Radu Neacşu
S-a născut pe 11 sept. 1943 la Băceşti şi a murit pe data de 24 ian. 2007 la Slobozia. A fost electromecanic la sistemul de irigaţii din câmpia Dunării.
23.- Liliana Neacşu căs. Şerbu
Fiica lui Radu şi Veronica Neacşu, născută la 11 oct. 1967. Are un băiat, Vasile, care este pompier, a terminat dreptul şi acum urmează informatica. În prezent locuieşte în Italia.
24.- Ionel Leonard Neacşu
S-a născut la 23 aprilie 1965, este şofer, are doi băieţi: Aurelian, în prezent în Germania şi Valentin, încă elev de liceu.
25.- Nicoleta Florentina Neacşu
S-a născut la 5 august 1979, a terminat facultatea de Finanţe Bănci şi Contabilitate, este contabil, are o fiică, Alexia.
26.- Dan Mihail Neacşu
S-a născut la 18 mai 1964 la Băceşti. A terminat facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti. A predat matematica la Colegiul Naţional Octavian Goga din Miercurea Ciuc. Acum este informatician în acelaşi colegiu. Are doi copii, Ana Maria, acum studentă la Farmacie la UMF Târgu-Mureş şi Victor, încă elev. Soţia lui, Eva, este profesoară.
27.- Ioana Daniela Neacşu
S-a născut la 16 iunie 1968 la Bacău. A terminat facultatea de Medicină la UMF Bucureşti, acum este medic primar în medicină de familie la Galaţi. Are o fiică, Teodora Maria, abia elevă în clasa întâi. Soţul ei, Cătălin Ştefan Ungureanu, este om de afaceri.
sâmbătă, 4 aprilie 2009
Un nou început
În urmă cu mulţi ani am iniţiat acest blog din dorinţa de a oferi eventualului cititor propria mea versiune cu privire la ce s-a întâmplat - de fapt ce mi s-a întâmplat mie! - în ultimele trei sferturi de secol. Am fost stimulat de sumedenia de "memorii" scrise de foşti deţinuţi politici, de emigranţi, dar şi de activişti, turnători sau chiar securişti care se întreceau în a povesti cum au luptat ei împotriva comunismului. Imaginea care şi-o poate forma un tânăr de douăzeci de ani, care nu a trăit o zi măcar în "epoca de aur", este atât de diferită de realitatea acelor ani, încât am crezut că am datoria să las propria mea mărturie, fie şi "postumă", deoarece cred că acum eu îmi trăiesc propria postumitate, dacă pot spune aşa, deci pot privi "obiectiv", vreau să spun că împăcat, fără ură şi părtinire, la tot şi la toate. Mareea de memorii însă m-a şi descurajat. Ce scriu eu se va pierde în sutele de mii de mărturii, cele mai multe mincinoase, evident interesate, ori pur şi simplu fanteziste. Ce rost are o mărturie în plus? Când eram hotărât să renunţ, am primit un telefon de la Dan Mironescu prin care îmi semnala faptul că a scris un roman autobiografic în care apar şi eu ca personaj. Nu s-a grăbit să-mi trimită un exemplar, deci a trebuit să-l caut eu în librărie. L-am citit, evident curios să văd cum apare târgul în care m-am născut şi am copilărit, tărgul Băceşti, cum apar oamenii pe care i-am cunoscut, colegii şi prietenii în ochii unui regizor de film, care nu a luat vreun Oscar, dar a făcut câteva filme, chiar şi un serial de televiziune, deci are "ochi de artist". Nu m-a deranjat prea tare greşeala de ortografie prezentă chiar în titlu: "De-a albii şi de-a roşiii" (chiar aşa, cu trei de "i"), dar pe măsură ce înaintam în lectură vedeam stupefiat cum textul falsifică realitatea; era vorba de un fel de realism socialist pe invers!
Pot eu avea pretenţia că rândurile de mai jos descriu adevăratul Băceşti, pot eu avea pretenţia că deţin adevărul despre lumea românească din ultimii şaptezeci de ani? Evident nu, eu doresc doar să aduc propria mea mărturie la judecata istoriei. Un singur lucru pretind să mi se admită: faptul că tot ce urmează nu este ipocrit, nu este falsificat de "ideologii", că sunt sincer ca în faţa Duhovnicului Suprem. Viaţa văzută de pe culmea vîrstei de şaptezeci de ani nu-mi produce nici euforie sau extaz, nici furie şi revoltă. Ea a fost cum a fost şi ar fi absurd să mă lamentez, să-mi imaginez ce-ar fi fost dacă... ori să mă consider un erou al luptei anticomuniste. Lumea-i cum este şi ca dânsa suntem noi...
4 aprilie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
